Este centrul economic şi cultural a regiuni de nord a judeţului Harghita cu o populaţie majoritară românească. Este al patrulea oraş ca şi număr de populaţie din judeţ fiind ridicat la gradul de oraş în anul 1956. Cu ocazia recensământului din 1992 s-au consemnat 17.174 persoane. La 1 ianuarie 1996 a avut 16.992 locuitori.

Turismul balnear din zonă arată o tendinţă ascendentă datorită izvoarelor de apă minerală. De asemenea dezvoltarea turismului este asigurat şi de frumuseţea naturii înconjurătoare şi bogăţia florei şi faunei. Oraşul se află în partea sud-vestică a bazinului Gheorgheni fiind un important punct de legătură pentru oraşul Borsec. Distanţa dintre Topliţa - Târgu Mureş este de 104 km, Topliţa - Borsec 26 km, Topliţa - Gheorgheni 32 km, Topliţa - Miercurea Ciuc 97 km. Atât Mureşul cât şi afluenţii lui au format văi adânci în formaţiunile vulcanice. Staţia meteorologică se află la o altitudine de 687 m iar ştrandul Brădeşti la 680 m. În apropierea ştrandului se poate observa un important strat de formaţiuni construite din travertin.

Cartierele oraşului sunt următoarele: Centrul, Valea, Zencani, Vigani, Călimănel, Secu, Moglăneşti, Măgheruş, Luncani. Suprafaţa intravilanului este de 755 ha. - până în 1990 în centrul oraşului au fost construite 1200 de locuinţe noi.

Mănăstirea şi biserica Sf. Ilie este un monument foarte important care iniţial a fost construit de Ujica (Pop) Gheorghe împreună cu fii săi Ion şi Ştefan în localitatea Stânceni între anii 1845-1847 care ulterior a fost mutat de mitropolitul Miron Cristea în oraşul Topliţa în jurul anului 1910. Biserica astfel mutată a fost dezvoltată între anii 1924-1928, s-a mai construit o mănăstire şi o clopotniţă. Icoanele de aici datează din 1928 şi au fost pictate de D. Belizarie şi Gh. Rusu. În clădirea de la intrare s-a înfiinţat un muzeu.

Biserica de lemn din Moglăneşti este monumentul arhitectural cel mai vechi din localitate. Biserica se află la 1 km depărtare de localitate pe valea pârâului Doamnei de unde mai este cunoscut şi sub denumirea de Mănăstirea Doamnei. Biserica a fost construită din ordinul domnitorului Moldovei Gheorghe Ştefan care a dăruit-o soţiei sale Safta. Sunt importante freşcele din biserică . Conform analelor istorice biserica a fost construită în anul 1710.

Biserica ortodoxă Ştefan cel Mare a fost construită în anul 1927 a fost restaurat în 1967 şi pe lângă cei 771 de soldaţi care şi-au pierdut viaţa în primul război mondial tot aici în mausoleu sunt înmormântate şi eroi martori din cel de al doilea război mondial.

Ştrandul Brădeşti se află la 685 m deasupra nivelului mării având o suprafaţă totală de 17 ha. Debitul izvoarelor este de 4,7 l/s având o temperatură de 26,5 C. cabana de lângă ştrand a fost construită în 1882 de către Bánffy Daniel, astfel în cartea funciară ştrandul este consemnat ca Băile Bánffy. Ulterior s-a construit un bazin mare de beton de 33,5x18 m (construcţia fiind efectuată in 1940) în 1970 se măreşte complexul şi se datează cu 70 de căsuţe, 3 bungalouri, terenuri de sport, se reamenajează cabana.

Băile Urmánczy a fost construită în 1959 pe lângă râul Mureş. A fost reamenajată în 1981, bazinul fiind mai mare decât cel de la ştrandul Bánffy, apa are 25 C cu un debit de 7,8 l/s.

Biserica reformată se află pe strada Libertăţii nr. 40, a fost construită în 1895 pe un teren intravilan de 142 mp. - din care construcţia ocupă efectiv 117 mp. Clădirea a fost avariată în cel de al doilea război mondial, fiind apoi refăcut şi renovat între anii 1944-1946. Clopotul care cântăreşte 220 kg a fost cumpărat în 1956 în Bucureşti.

Un alt obiectiv turistic este Curia Lázár, construită în 1829. În prezent este transformat în cămin pentru copii.